Eu nu l-am cunoscut pe Florian Pittiş ca tine, ca om, atât de în carne şi oase, încât să-mi dea tangibil din frumuseţea sa. L-am cunoscut şi am crescut cu dânsul ca întruchipare a ideii de frumuseţe complexă, de limpede, de curat, de drept şi poate, uneori, de răsucire lăuntrică dureroasă şi revoltă minunat sublimată. Un buchet de idei şi stări frumoase mi se rostogolesc în interior ori de câte ori glasul său stăpâneşte liniştea. Există oameni care atunci când vorbesc se face LINIŞTE. Eu l-am iubit pentru liniştile sale, pentru modelul pe care l-a creat şi pe care l-a lăsat în mine. Sau poate mie, ca şi altora, multora, mi-a fost uşor şi drag să-l interiorizez.
Mi-aş spune că-i e bine, că-i e mai bine acum.
Restul ar fi datoria mea. O datorie grea, de suflet. Şi frumoasă.
Am pierdut foarte multe glasuri şi valori în ultima vreme. Şi mă cutremur de fiecare dată când încă o voce îşi capătă liniştea. Nu ştiu ce va rămâne în schimb. Prea grăbită pare să le fie trecerea…
MARIA, frumuseţe serenă,
4 februarie 2010,
pe Maidanul cu dragoste
Florian Pittis - Seninatate
Asculta mai multe audio folk
Florian Pittis - Oameni buni
Asculta mai multe audio diverse
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu